Din dor, din dragoste de viata!

In inima mea, iubirea sa moara mancata de carii, in ritm de vioara... Sa curga din ea otrava amara, Sa planga, sa urle in bezna murdara, Petale gri, in ploaia de sange, O lacrima rosie, din ochi ti se scurge, Cade incet, din bolta cu stele Si se rasfrange pe buzele mele! Padurea-mi sopteste, in nopti luminate, De Luna cea trista, de rani si pacate! De ce sa le-ascult? Ca tot ce exprima Iar s-a aprins, trecand prin lumina! Cat timp vei fi pierdut in rosu si negru Cat timp vei sta ascuns in soclul funebru, Vei ramane-n mine o viata uitata, Din inima mea ai sa mai rupi o bucata Stins in codrul verde intre plopi si nuci Din pamantul putred si inconjurat de cruci Zboara a lor emblema, mandra acvila Sub masca de rune, in neagra lumina Un sarut sa ma trezeasca din vesnicul vis, Legat cu mii de lanturi in amplul abis Ca cerul senin dintr-o noapte de vara Sa piara si el in fum de tigara!

Imi spuneai ca sunt un inger pentru tine In cuvinte care inima mi-o frang Acum stiu ca noptile senine Uneori si ingerii mai plang :( !!!